Owen Wilson spunea în ,,Marley an me”:,, I wrote an articole about X, wrote an article about Y, wrote an article about why I write articles”.
De ce scriu, de ce scriem, de ce avem dorinţa asta obsesivă de a scrie? Asta este o întrebare pe care mulţi ne-o punem în pană de inspiraţie sau în lipsă de timp de a scrie. Când există dorinţa de a scrie ceva este ca şi un post în care autorul spune:,, azi nu am avut inspiratie bla bla bla” şi apoi încheie prin a spune ,,a gata vedeţi ca am reuşit sa creez un post”.
Mulţi spun că scriem, mai ales noi blogării, din frustrări. Câteodată cam aşa e, însă chiar nu le spunem cu adevărat, să fim serioşi ar însemna un post penibil şi nu vrem asta, deaia există ironiile şi desigur metaforele.
Azi vreau să scriu din inspiraţie, dar dacă nu e ce fac? Hmm inventez. Asa facem mulţi, ne creem o lume imaginară în care toate lucrurile decurg perfect, anormal şi foarte bizar şi pe care nimeni nu o întelege.
Dar hai să ne întoarcem la realitate. Scriem dacă vedem o ştire tare şi vrem să o facem publică. ,,Vai fata şti ce s-a mai întâmplat în episodul de azi din The Hills?” sau ,,Bai ia uite cu cine s-a cuplat azi Paris Hilton”. Asta e cam banal, asta nu e pentru mine, un ,,Ooooo!” imi ajunge. Trebuie să scriem despre lucruri un pic mai serioase: e criza în Republica Moldova, facem articol sau criza economică se agravează hmm hai să analizăm situaţia. Nuu, glumesc, a aparut o geanta nouă Chanel…uuu now we’re talking. Totul ţine de hobbiuri, dacă nu ai pasiune şi interes nu poţi scrie, sau scrii degeaba, sigur nu îţi va ieşi ceea ce vrei.
Să scriem pentru că avem ce povesti. Dacă am mers la un eveniment, concert ceva foarte cool şi interesant trebuie să scriem, să ştie lumea ce tari suntem. Of câtă laudă. Păi da de ce nu? Şi începem cu date generale, 2, 3 delaii apoi băgăm o critică de vai de el de eveniment sau vai ce tareee a fost şi o ţinem în duo-ul ,,tare-marfă” pe alocuri băgăm şi ,,genial” şi gata rupem gura lumii, oftică şi invidie stârnim.
We write couse we want to, and we love it for good.
Live.Love.Write
5 comentarii:
Eliade zicea ca nu poate sa scrie decat din proprie experienta ;)) si da e cam penibil sa pui asta pe blog ;)) d'aia nu mai scriu yo :))
da, normal, noi blogerii suntem artistii frustrati si generatia mess, decadentii secolului, romanticii maladivi, snobii clasici, intruchiparea narcisismului digital, ecologistii lui peste, Adam si Eva, Eva si Hitler, Dani si Razvan, Sfanta Treime. Gandim, deci scriem, scriem deci existam.
@eul liric, Da noi blogerii suntem mai ,,special''
:>:D
Dacă frustrările noastre devin articole mișto, de ce să nu scriem?
Trimiteți un comentariu